Cum se construiesc visele. O poveste cu un baietel si o masina scumpa

In seara asta la Mega Image in parcare. Eu cu Dusterul. Langa mine parcat un bmw rosu sportsuperbnounoutz. Dau sa ma urc in masina si vad un pusti alergand. 7-8 ani.
- Tanti, tanti uite ce am primit.
Are in mana 2 banane. Ma uit la el ca e ingrijit desi hainele de pe el sunt vechi, ponosite. Din reflex, fara ca el sa ceara, scot portofelul si ii dau niste bani.
- Sarumina, tanti. Doamne ajuta!
Da sa plece si se intoarce:
- Auzi, tanti...care masina va place mai mult?
- Poftim?
- Din astea 3 care va place mai mult? ( dupa BMW mai era parcata o dacie papuc).
- Sincer, Sincer?
- Da, normal.
- Mah uite mie imi asta rosie mi se pare superba.
- Si mie...
- Da ce iti place cel mai mult la ea? ca e sport sau ce?
- Ca e scumpa, tanti!
Si rade tare si rad si eu. Dau sa ma urc iar in masina si el da sa plece si il intreb:
- Auzi da dupa ce iti dai tu seama ca e scumpa?
- Dupa cum arata si cum luceste, tanti. ( zambeste ). Cand o sa ma fac mare imi iau si eu una. ( pare foarte sigur pe el )
- Bine mah baiatule ...Sa te ajute Dumnezeu!
- Ma ajuta, ma ajuta!
Si incepe sa rada si rad si eu si el o ia la goana:
- Fug tanti ca ma asteapta mama. Ma duc sa-i duc bananele Saruminaaaaa!

M-am uitat la el fugind si mi-am aprins o tigara. M-am gandit: asa se construiesc visele. Parea atat de convins ca el intr-o zi o sa aiba masina care n-are vreo legatura cu lumea in care traieste acum...

In seara asta mi-am adus aminte ca atunci cind aveam 14 ani ravneam la un ceas scump. Mult prea scump. Si mi-am jurat ca o sa vina ziua cind o sa il cumpar. Si a  venit ziua aia.

Cred ca asta e esenta vietii: puterea visului nu ni-o ia nimeni, niciodata.