Sunt oameni pe care i-am cucerit din prima, cu o replica. Și
am rămas prieteni pe viață.
Cu alţii a fost mai complicat, a trebuit să le arăt că-s
smart şi că fifi e doar o poreclă.
Unii mă sună la 3 dimineaţa să-mi ceară ajutor şi bine fac.
Alţii nu îndrăznesc să facă asta pentru că îşi închipuie că n-aş răspunde sau
poate m-ar deranja. Ăştia-s fraieri, ca să nu zic prostănaci... De dragul prietenilor
mei, mă dau jos din pat la orice oră.
De mic copil am râvnit foarte mult să am o prietenă cea mai bună. Abia pe
la mijlocul anilor de liceu am găsit-o. Eram ca două surori. Învățam împreună,
fugeam pe furşș de acasă împreună, suspinam…of, ce mai suspinam...Ne-am îndepărtat la propriu, ea s-a mutat in Africa de Sud, dar de fiecare data când ne vedem parcă a
fost ieri.
Mă tot întreb care sunt criteriile după care ne alegem
prietenii? Eu una ştiu că nu-s comodă, spun verde în faţă, sunt chiar
răutăcioasă daca nu mă pricepi din prima. Îs cam obositoare, nu ştiu dacă mi-ar plăcea să fiu prietenă cu mine:)))
Mă uit la prietenele mele, surorile mele cum le spun eu, si
le analizez. Şi ştiu că ale mele vor râmâne toată viaţa pentru că mă iubesc aşa
cum sunt şi nu mă judecă. Trec peste supărări şi răutăţi şi gafe şi pun umărul
cu zâmbet , when we have a situation.
Sunt norocoasă, chiar sunt.:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu