In jurul meu, multi oameni singuri. Unii singuri la propriu, altii singuri in relatiile lor.
Unii se plang ca nu au loc de partener pe canapea, altii ca nu au cu cine sa o împartă.
Discutam cu o prietenă bună despre asta și vorbeam cât de cumplit e să îți pierzi partenerul, să rămâi singur pe canapeaua ta. La care ea mi-a replicat inteligent:
Și crezi că e mai ușor să faci loc cuiva lângă tine, în cuibul tău?
Eu cred că da. Pentru că începuturile au frumusețea lor. Bine, acum depinde de câte ori începi....
După ce trecem de 30 de ani devenim, fără să vrem, pretențioși. Și ne uităm mai mult la sufletele oamenilor decât la trupurile lor. Și asta pare că simplifică lucrurile. Dar nu e deloc așa pentru că e mult mai greu să găsești un om frumos la suflet decât frumos la trup.
După ce trecem de 30 de ani devenim, fără să vrem, pretențioși. Și ne uităm mai mult la sufletele oamenilor decât la trupurile lor. Și asta pare că simplifică lucrurile. Dar nu e deloc așa pentru că e mult mai greu să găsești un om frumos la suflet decât frumos la trup.
Una peste alta am înțeles de ce e atat de importantă canapeaua cind iti mobilezi casa.
ps. bine ca nu mai sunt covoare persane cu franjuri. Îmi aduc aminte de dramele din copilărie: Cine a deranjat franjurii???:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu