Replicile copilăriei

În fiecare zi, Maria ne uimește cu replicile ei. Am făcut o scurtă selecție:

- Maria, cum de ești tu așa deșteaptă?
- Tati, sincer, sincer?
- Da, normal!
- Tati, îți spun un secret: eu așa m-am născut....

O sun să vorbesc cu ea la telefon. Ea n-avea chef. Dar io insistam:
- Maria, cum a fost la grădi azi?
Liniște.
- Maria, vorbește cu mine, te rog!
- Mama...te rog nu pune presiune pe mine!

Adi era plecat la job. Noi două în mașina pe drum spre casă.
- Mami, tati unde e?
- La serviciu.
- Mami, tati o să vină târziu. Că drumul e lung și treaba e mare la servici:)))))

Ajungem acasă și începem să ne jucăm. Facem un puzzle amândouă. La un moment dat:
- Mami, tati totuși când vine?
- Mai târziu. De ce?
- Că eu vreau să mă joc cu el.
- Păi...te joci cu mine....
- Mama, nu e același lucru, înțelegi?

- Maria, ce îți place la mine cel mai mult?
- Părul!
- Și la tati?
- Părul!
- Și la Mia( bunica)?
- Părul!
- Și la Bubu( bunicul)?
- Părul!
- Maria, tu ai o obsesie cu părul?
- Nu m-am gândit la asta niciodată da cred că ai dreptate...

Aseara, plecam la inaugurarea restaurantului lui Chef Hadad. O las la prietena si vecina mea Anda, care cât lipsim noi ii face unghiile. Inainte de culcare:
- Mama, eu cred ca Anda ma iubeste.
- De ce? 
- Mi-a facut unghiile.
- Si asta e dovada de iubire?
- Cand faci lucruri interzise inseamna ca iubesti mult:)

Ieri la pranz a stat cateva ore cu Nadina.
- Mama, e foarte innteresanta pisica Nadinei.
- De ce?
- Are cand ochii albastri cand ochii verzi...nu mai inteleg nimic, dar e super distractiv.