Sunt iubiri care durează o viață

Ceai de sunătoare și o felie de pâine cu gem. De măcese, preferatul meu. Am 4 ani.
Mă trage de mână mereu pentru că nu reușesc să țin pasul. Eu stiu deja ce e iubirea. Nu am mai mult de 6 ani.
Măi copile! Iti pui acum papuci in picioare!
Mă păcălește. Îmi provoacă inteligența. Îmi predă zilnic lectia umorului.


Te iubesc mult.
De ce?
De ciudă. Râde și repetă: de ciudă.


De ce umbli cu mijlocul gol, măi fată?
Cum 8? Doar 8? De ce n-ai luat 10? Am 14 ani.
Eu ajung tîrziu. Tot mai târziu.
“ Iarta-ma că am întârziat.
Măi fata, nu există iarta-mă pentru am întîrziat. NU ai voie să întîrzii. “
Ochii lui verzi se fac albaștri când îl mâhnesc. Am 16 ani.
Vine cu mine la toate examenele importante.

Ti-ai pus sosete in picioare?
“ Am luat 10 la economie.” Bravo. Scurt dar fericit. Cu fața scăldată în zîmbet. Notă mare la bac. Am 18 ani.
“ Am luat 4,39 la economie. N-am intrat...”
Tace, nu spune nimic dar îi simt dezamăgirea.
“Las, că dai la privat.”
“ Nu, nu dau la privat. Stau un an acasă și la anu intru la sta. “
“ Am intrat. Tot 9.80 la mate si 8.40 la economie.” E mândru. Fericit. Am 20 de ani.


De ce umbli cu mijlocul gol, măi fată?

E noaptea târziu. Îl trezesc din somn.  

"Mâine plec la București.
 Ce să faci acolo? 
Mă angajez la Antenă.
Așa deodată? Da. " Am 30 de ani. 

Îmi fac bagajele. Suntem în bucătărie.
“ De ce umbli fără papuci pe gresie? Îți pun un borcan cu murături la tine?
Nu.
Sau zacuscă?
Nu.
Da gem, gem din ală de corcodușe nu vrei.
Nu, nu car nimic acum că merg cu trenul și de la gară fug direct la o întâlnire și nu umblu cu borcanele după mine. “
Ne mutăm în sufragerie unde mă asigur că nu am uitat nimic. Pune pe masă un măr mare ionatan și o mandarină mica.
“ Ce-i cu astea?
Ia măcar astea. Dacă ți se face foame? “
Mă uit la el, mi se umezesc ochii. Nu-l lasă inima să mă vadă plecând cu mâna goală. Iau fructele și le bag în geantă.
Ajung la gară, mă urc în tren. Imi sună mobilul de mai multe ori. Nu-l aud din prima.
“ Da, iarta-ma n-am auzit telefonul.
Măi fată, ți-ai uitat apa. Dacă ți se face sete?
Lasă că-mi iau din tren.
Sigur?
Da, tată.... Am 40 de ani.

articol din rubrica fifi&thecity de pe blogul Cristinei Bazavan, www.bazavan.ro